• sâmbătă, 2 aprilie 2011

    Sfantul Mucenic IOAN CEL NOU de la Suceava

    Troparul sfântului
    Viaţa ta pe pământ bine cârmuind, patimitorule, cu milostenii şi cu neîncetate rugăciuni şi lacrimi, şi iarăşi către pătimire bărbăteşte pornindu-te, necredinţa persienească ai mustrat. Drept aceea, Bisericii te-ai făcut întărire şi creştinilor laudă, loane, pururea pomenite.

    Sfantul Mucenic IOAN CEL NOU de la Suceava

    Viaţa Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava
    După Sfânta Cuvioasă Paraschiva de la Iasi (14 Octombrie), unul dintre sfintii cei mai venerati în Moldova este Sfântul Ion cel Nou de la Suceava, ale cărui moaste se află în tara noastră de 600 de ani.
    Era originar din Trapezunt, în Asia Mică, si negustorea cu tătăl său făcând comert cu cetătile de pe malul Mării Negre. Într'una din călătoriile spre Cetatea Albă, pe Nistru, a avut o dispută cu un negutător venetian care, din răzbunare, a mintit pe stăpânul mongol al cetătii că Ioan vrea să devină musulman. În confruntarea cu acesta, tânărul crestin i-a spus că nu are motive să-si schimbe credinta, ceea ce a declansat furia eparhului, sau mai marelui cetătii, care a poruncit ca Ioan să fie chinuit. A suportat cu credintă si stoicism torturi înfricosătoare între care legarea de coada unui cal sălbatic si târârea pe caldarâmul cetătii - iar în final i s'a tăiat capul. Era 2 Iulie 1330.

    Eparhul cetătii, initial, n'a permis crestinilor să-l îngroape, dar o minune - aparitia unor îngeri si împietrirea mâinii unui tătar care a tras cu arcul asupra lor - l-a determinat să-si schimbe atitudinea. Trupul lui Ioan a fost dus în procesiune în biserica Cetătii Albe si depus acolo.
    Vestea despre minunile care se săvârseau la moastele sale s'a răspândit în toată Moldova. Evlaviosul domn Alexandru cel Bun (1400-1432), cel care obtinuse în 1401 recunoasterea canonică a mitropolitului Iosif al Moldovei de la Patriarhia Ecumenică a reusit să pecetluiască acest act bisercesc prin aducerea moastelor Sfântului Ioan de la Cetatea Albă la Suceava, la 24 Iunie 1402, si asezarea lor în biserica Mirăutilor, atunci catedrală mitropolitană. Sfintele moaste au fost însotite de ieromonahul Grigorie Tamblac si au fost întâmpinate de Alexandru cel Bun si de mitropolitul Iosif la locul numit "Poiana Vlădicii" de lângă Iasi. La putin timp, racla a fost îmbrăcată în argint, iar pătimirea Sfântului Ioan redată în 12 scene sculptate pe raclă. Eruditul monah Grigorie Tamblac a rostit o cuvântare despre viata si patimile Sfântului Ioan, care - tipărită în slavonă este considerată prima operă originală cunoscută în Moldova.
    Multe minuni s'au săvârsit la racla Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Una dintre cele mai cunoscute s'a petrecut la 2 Iunie 1662, când Suceava era asediată de tătari. Locuitorii au vrut să se refugieze si să ia cu ei racla sfântului, dar n'au fost capabili s'o miste din loc, era un semn ceresc că protectorul Moldovei nu voia să-si părăsească resedinta. La rugăciunile mitropolitului si preotilor, Dumnezeu a trimis o ploaie torentială care a învolburat apele râului Suceava încât tătarii n'au putut să intre în cetate.
    După depresurarea Vienei (1688), craiul polon Ioan Sobietki a jefuit Moldova, a dat foc la mânăstiri si a prădat odoare sfinte. L'a luat cu sila pe mitropolitul Dosoftei împreună cu racla Sfântului Ioan cel Nou ducându-i în captivitate la Zolkiev. Ocrotitorul Moldovei a rămas acolo o sută de ani, până la 13 Septembrie 1783, când au fost repatriate moastele Sfântului Ioan si depuse cu cinste în biserica catedralei mitropolitene din Suceava.
    Peregrinările moastelor Sfântului Ioan nu s'au oprit. În timpul primului război mondial - spre a fi ocrotite - au fost duse în capela română din Viena unde au rămas până la 25 Iulie 1918, când au fost readuse în tară. Ele se află astăzi în biserica mânăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, redevenind ocrotitorul Moldovei, alături de Cuvioasa Paraschiva.
    Cea mai veche zi de pomenire a Sfântului Ioan cel Nou este 24 Iunie, nasterea Sfântului Ioan Botezătorul, numită în Moldova "La Sânziene", când - cu evlavia cunoscută - mii si mii de crestini din Moldova si Transilvania vin să se închine moastelor făcătoare de minuni ale Ocrotitorul Moldovei.
    La propunerea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 Februarie 1950, între sfintii cu moaste din România al cărui cult a fost generalizat în toată Biserica, a fost si Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, înscriindu-se ca zi de pomenire data martiriului, adică 2 Iunie. Generalizarea cultului s'a făcut în 1955. Este cinstit prin cântări si imne liturgice. Primul cuvânt de laudă sau panegiric i-a fost închinat de Grigorie Tamblac intitulat : "Mucenicia sfântului si slăvitului mucenic Ioan cel Nou care a fost martirizat la Cetatea Albă", reeditat de Melchisedec Stefănescu în 1884. Un alt panegiric i-a dedicat mitropolitul Varlaam, iar Dosoftei, în "Viata si petrecerea sfintilor", îi închină un sinaxar (rezumat al vietii).
    Vindecările miraculoase petrecute la racla Sf. Ioan cel Nou de la Suceava sunt redate în lucrarea "Pateric Românesc" de monahul Ioanichie Bălan, publicată în 1990.
    Sărbătoarea hramului Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava are loc, prin traditie, la 24 Iunie, având un profund caracter autohton ortodox. Miile de credinciosi, în frumosul port national, aduc spice de grâu, flori de câmp, crengi de tei si de brad. Pelerinajul începe în dimineata zilei de 23 Iunie, când Sfintele Moaste sunt scoase din biserică si depuse pe un baldachin în curtea mânăstirii. Credinciosii se închină cu evlavie, iar seara se face slujba privegherii, moastele fiind veghiate toată noaptea. Dimineata se sfinteste aghiazma, apoi se face Sfânta Liturghie arhierească de către Mitropolitul Moldovei si Arhiepiscopul Sucevei, în fruntea unui sobor de preoti si diaconi. Spre orele patru după amiază, Sfintele Moaste sunt duse din nou în biserică, purtate pe mâini de maramureseni, care 24 de ore veghează moastele si nu mănâncă nimic, conform unei traditii ancestrale.
    Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, alături de cel al Sfintei Cuvioase Paraschiva de la Iasi, constituie unul din cele mai importante sărbători religioase ale românilor din tinutul Moldovei.

    0 comments:

    Trimiteți un comentariu

    Twitter Delicious Facebook Digg Stumbleupon Favorites More