Translate

vineri, 7 octombrie 2011

Mesajul preotului Bogdan Petre

ROMANILOR DE PRETUTINDNI,trebuie sa investim si in recuperarea identitatii noastre de crestini.
A venit timpul sa ne mai ocupam si de noi si de familiile noastre si mai putin de interesele patronilor nostri.Sunt cei mai frumosi ani din viata noastra ,cei ai tineretii.Nu este corect fata de noi sa investim tot timpul nostru doar in munca.Mai sunt si alte lucruri de facut in viata,mai importante decat banii si cumparaturile:construirea noastra ca oameni noi."Omul modern se preocupa mai mult de ce are decat cine este"(spunea IPS Siluan la un cuvant de invatatura in cadrul Vecerniei)Omul modern care gandeste pana si cele sfinte cu categorii economice in schimb,asa cum ne vorbesc SCRIPTURILE SFINTE si inteleptii din toate timpurile:"Bogatia cea mai mare este intelepciunea lui Dumnezeu cu oamenii.Bogatia sufletului este cea mai urgenta bogatie si cea mai trainica.(daca pierzi sufletul la ce ti mai foloseste bogatia materiala?)Pe un mort bogatia nici nu l bucura nici nu il incalzeste.Noi trebuie sa ne recuperam credinta cea adevarata:cea bisericeasca prin care sa ne verificam faptele si sentimentele fata de Dumnezeu.Nu pacatele care le am facut o sa ne aduca remuscari constiintei,ci faptul ca nu am trait cu constiinta faptului ca suntem copiii lui Dumnezeu si am avut de indeplinit si o misiune spirituala pe pamant,nu numai economica.Stiti care este diferenta intre un cocos si un vultur?De perspectiva.Cocosul cunoaste doar curtea in care traieste,si este convins ca asta e lumea intreaga.Vulturul are o perspectiva mult superioara:vede de sus lumea si nu este ingradit de nici un gard.Dar drama noastra este ca suntem pui de vultur si traim ca niste cocosi infumurati.De ce?Pentru ca sistemul capitalismului salbaticdin care facem parte astazi,a luat ouale de vultur si le a pus sub closca.Si asa ne a taiat aripile.Si asa cotcodacim si gugurigim fara sa simtim nevoia sa zburam.Acesta este cel mai mare pacat al vietii noastre :ca nu facem efortul sa zburam sufleteste,si ramanem cu sufletul lipit de bani.Identitatea ta nu mai este aceea de fiu al lui Dumnezeu,ci de angajat la patron.Si am facut din munca o religie,si am facut din bogatie un dumnezeu.Nu va risipiti cei mai frumosi ani ai vietii voastre strangand in sacul "rupt in fund".Se povesteste despre un roman care muncea pe santier de 10 ani la un patron.Si la un moment dat a primit o lucrare pe care trebuia sa o faca pe contul propriu.Romanul avea obiceiul sa mai si fure materiale ca "sa si completeze salariul"dar niciodata nu reusea sa puna prea multi bani deoparte.A inceput lucrarea care consta in ridicarea unei case ,de data aceasta singur.Nefiind supravegheat a inceput sa si puna mult mai multe materiale deoparte,iar temelia nu a facut o in profunzime,furand cimentul pe care se gandea sa l vanda.Si de asemenea acoperisul nu l a facut temeinic,punand din tigla deoparte.Dupa ce a terminat casa ,patronul i a spus:vreau sa ti fac un cadou ,pentru ca stiu ca vrei sa te casatoresti,si nu vei avea niciodata bani sa ti cumperi o casa.Vreau sa ti fac cadou casa pe care ai construit o cu mainile tale.Romanul a ramas mut...se gandea ca va trebui sa locuiasca intr o casa subreda.Dupa cateva zile,patronul a descoperit tigla si cimentulascunse intr un depozit si i a spus omului:Aveam incredere in tine,dar pentru ca m ai furat,o sa ti permit sa stai in casa cu chirie iar de la locul de munca te concediez."Asa se intampla si cu fiecare dintre noicare isi construieste casa sufletului cu subrezime.Noi avem impresia ca il pacalim pe DumnezeuPatronul vietii noastre.Avem impresia ca daca lipsim duminica de la Biserica , nu tinem posturile si nu ne spovedim tragem chiulul si iesim in avantaj,dar vai noua!Suntem intr o mare pierdere caci Dumnezeu ne va da doar ceea ce noi am adunat si am construit pentru suflet.Toata citirea Bibliei si faptele bune pe care le am facut cu sufletul curat ne vor fi cantaritesi incredintate pentru viata cea adevarata Dar noi amanam lucrurile importante si nbe ocupam de lucrurile mici..."Cea mai mare inselatorie este iluzia amanarii"Amanarea in cele sfinte este brevetata de diavoli.Dumnezeu ne cheama (ca in Parabola nuntii Fiului de imparat)in fiecare duminica sa ne dea din darurile Sale:un suflet nou,o inima noua,un duh nou.Iar noi amanam iarasi si iarasi!
"Fie numele Domnului BineCuvantat de acum si pina in veac!"Doamne ajuta!

Un comentariu:

  1. Doamne Ajuta !
    Si sunt intru totul deacord
    Acum parca totul a devenit
    GOANA DUPA BANI....MAI MULTI BANI
    Iar asta inseamna amanarea fercirii personale a noastrA
    ASA BLOG MINUNAT NU POT CA SA NU IL URMARESC
    TE ASTEPT ORICAND PE PAGINA MEA DE FB

    GEORGE SILVIU GENES

    RăspundețiȘtergere