Cand iti va fi mai greu,sa il chemi pe Sfantul Nicolae

 in  ajutor!O seara cat mai frumoasa ,linistita cu fulgi de sarbatoare.

Sfantul NICOLAE 6 DECEMBRIE

A fost sarac pentru ca n-a vrut sa fie bogat, a fost sarac pentru ca i-a ajutat pe cei saraci. I-a ajutat din prisosul lui pe semeni, pentru ca a stiut ca prin milostenia sa se apropie de Cel Ce a spus: “Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.” A fost doritor de inmultirea binelui si a bucuriei si a intervenit pentru ajutorarea celor ce erau sa piara in pacat..

E firesc sa ne intrebam: Oare, daca Sfintul Nicolae – care, dupa numele sau inseamna “Biruitor de popoare” – ar fi in vremea noastra si ar birui rautatile din sufletul nostru si gindurile cele rele din mintea noastra cu mijlocirile sale sfinte, daca ar fi, deci, contemporanul nostru, oare ce ne-ar indemna el mai mult sa facem?……Sfintul Nicolae Cel Datator de Daruri ne-ar indemna sa fim si noi oferitori de daruri. Si sa facem aceasta cu inima curata, cu dorinta de a implini lipsurile celor lipsiti. Sa o facem cu inima de parinte, de frate, de fiu, de prieten, cu inima care aduce multumire, aduce seninatate. Pentru ca, zice Isaac Sirul, atunci cind oferi ceva, cuiva, veselia fetei tale sa fie mai mare decit darul pe care-l oferi…

preotul Teofil Paraian.

Din batrani se povesteste ca in aceasta seara magica, la geamul fiecarui copilas vine un batran cu chip bland si suflet de aur, pe numele sau Mos Nicolae, si ii priveste cum dorm. Si el stie ce a facut fiecare in timpul anului, si daca au fost cuminti, ascultatori, buni cu ceilalti semeni, si cel mai important, daca si-au facut de cu seara ghetutele, le va lasa in ele dulciuri de toate felurile pentru a le rasplati comportamentul exemplar. In caz contrar, insa, le va lasa o nuielusa cu speranta ca anul viitor nu va mai fi nevoit sa fie atat de drastic. Aceasta experienta poate constitui si un mod de invatare pentru cei mici, de recompensare pozitiva si de incurajare a unui comportament prosocial, precum si de recompensare negativa. Nu se stie cu exactitate de cand a aparut aceasta traditie, insa se pare ca a reprezentant inca din stravechi timpuri o modalitate de invatare si educare a celor aflati la o varsta precara, in care linia dintre bine si rau este foarte fragila si astfel, fara grija celor mari, inclusiv a lui Mos Nicolae, echilibrul poate fi foarte usor distrus!

In ceea ce priveste adevarata legenda a lui Mos Nicolae, pe numele sau cunoscut de crestinii din lumea intreaga, Sfantul Nicolae, acesta a fost un copil ramas orfan de mic in urma unei epidemii ce i-a rapus ambii parinti, fara a se cunoaste perioada de timp in care s-au petrecut toate aceste evenimente. In urma acestei tragedii, provenind dintr-o familie instarita, faptele lui Nicolae au devenit remarcabile, caracterizate de milostenie fata de cei neajutorati, saraci, si cel mai important aspect, cel in urma caruia a ramas cunoscut drept Mos Nicolae, a fost protectorul copiilor. Moartea sa, pe data de 6 decembrie a anului 345, in urma persecutiei crestinilor in perioada Imperiului Roman, a marcat apartia in calendarele crestine a sarbatoririi sale, si anume pomenirea celui intre sfinti Parintelui nostru Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, facatorul de minuni ..

Astfel, Nicolae, acest om intrat in istoria omenii drept sfant, Sfantul Nicolae, si in traditia popoarelor de pretutindeni drept Mos Nicolae, este omagiat atat prin continuarea faptelor lui remarcabile, in seara de 5 spre 6 decembrie, cat si prin cladirea de biserici ce ii poarta hramul, precum si prin denumirea noilor nascuti cu acest nume sfant, a caror onomastica este sarbatorita pe tot parcursul vietii, oferindu-i astfel nemurire...

Desi sumara prezentarea acestui sfant a carui nume si implicit, poveste, are o rezonanta la fel de puternica in toate colturile globului, de retinut este faptul ca in fiecare, indiferent de varsta, statut, numarul prietenilor de pe facebook, sau alte site-uri de socializare, precum si de multitudinea de factori care ne fac atat de diferiti unii de ceilalti, dainuieste acelasi suflet de copil ce isi asteapta dulciurile in ghetute cu acelasi entuziasm. Asadar, sa nu uitati sa il asteptati pe Mos Nicolae la fel de cuminti, si daca simtiti ca din cauza vremii nefaste s-ar putea impotmoli, sa nu va refuzati, nici dumneavoastra, nici celor dragi, o ciocolata binemeritata!

MOSII NOSTRI:NICOLAE SI CRACIUN...Doua sarbatori dintre cele mai indragite ale crestinatatii,marcheaza luna DECEMBRIE:SFANTUL NICOLAE  SI NASTEREA DOMNULUI.

Scrisoare catre mos NICOLAE

Au trecut cativa ani de cand nu ti-am scris scrisori, dar stii bine ca m-am gandit la tine in fiecare an si am asteptat cu emotie in suflet sa vii pe 6 Decembrie in casa mea.

Anul acesta am decis sa iti scriu.. pentru ca inca sunt copil..pentru ca inca ma joc..pentru ca inca cred in povesti cu zane si in printi calare pe cai albi ce vin sa salveze taramurile cu vise si sperante tesute din prea multa copilarie in inima mea.

Mosule, as vrea sa pun in sufletul fiecarui om un strop de pasiune..unul de dragoste si trei de bunatate. As vrea sa pot schimba lumea..sa o pot face sa creada, sa simta si sa spere.. sa o pot impulsiona sa isi asculte sufletul.. intaintea mintii.. As vrea sa fiu un om mai bun, un OM care sa fie ghidat in viata de armonie, implicare si dragoste. 

Mosule, as vrea sa fiu nemuritoare...as mai vrea sa nu mai fiu asa sensibila, sa pot trece mai usor peste lucruri ce dor.. as vrea sa culeg intr-o zi de iarna.. treisprezece fulgi de nea si sa impletesc din ei o pereche de aripi pe care sa i le dau sufletului meu..iar de fiecare data cand el are nevoie sa zboare departe de indiferenta si nepasare... sa o faca. As vrea, Mosule, sa cunosc pentru o clipa.. inceputul iubirii.. si teama.. sa simt ca "acel cufar" pe care il cunosti si tu este din nou plin de sentimente nevinovate si fragile.

Mosule, mi-as dori sa ma duci cu tine intr-o seara la marginea si inceputul copilariei, sa pot simti in fiecare particica a trupului meu emotia, bucuria si IMATURITATEA copilului din mine, sa pot vedea in ochii copiilor amalgamul de sentimente din sufletul lor atunci cand constientizeaza prezenta ta divina.

Mosule, nu mai vreau sa fiu mare, da-mi pentru o zi mintea, sufletul si trupul de atunci... si nu lasa niciodata timpul sa inece in secunde... inocenta mea de copil.

Stiu ca.. nu imi vei putea aduce ceea ce ti-am cerut eu, dar te-as ruga sa-mi pui in ghete increderea ca voi reusi sa fac ceea ce imi propun, un pic de sanatate si daca mai ramane ceva dulce in sacul tau si pentru mine.. vei face inca un copil sa zambeasca :).



Iti multumesc, Mosule, pentru ca mi-ai citit scrisoare si pentru ca ai grija de mine de oriunde ai fi.

Cu multa stima...Lorelei

sursa:Cred, sper şi simt..

http://corina-roth.blogspot.it/

Read More

Sfantul Nicolae 6 decembrie

Sfântul Nicolae: Inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile pământului.

"Iar marea minune – şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai această lumină a inimii, care nu are hotar mormântul" 

Sfântul Ierarh Nicolae e unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinismului. Nu e (atât de popular) nici Sf. Ioan Gură de Aur, a cărui Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce ? 

Ne-ar putea-o spune cele două calităţi ale marelui ierarh : dragostea de Iisus, dragostea de Adevăr.

Deci « mila şi adevărul », pe care le-a trăit ca ierarh, l-au făcut mare înaintea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu l-a făcut mare înaintea oamenilor.

Edictul lui Constantin cel Mare l-a găsit pe Sfântul Nicolae în temniţă. Prin edictul  lui Constantin de recunoaştere a creştinismului ca  religie de stat, la anul 313, Sf. Nicolae împreună cu toţi creştinii de prin temniţele imperiului roman sunt puşi în libertate.

La 325, printre cei 318 Sfinţi Părinţi ai primului Sinod ecumenic de la Niceea era şi ierarhul Nicolae. Soborul s-a convocat pentru a stăvili marea erezie a arianismului, care tăgăduia divinitatea lui Iisus. Atunci s-a cunoscut râvna sa pentru adevăr, care a trecut măsura. Căci Sfântul Nicolae l-a pălmuit pe ereticul Arie pentru hulirea lui că Iisus n-ar fi Fiul lui Dumnezeu, ci numai o făptură a lui Dumnezeu. Hulire vrednică de bătaie, căci Arie săpa la temeliile creştinismului, în care stătea sau cădea creştinismul, cu dumnezeirea sau nedumnezeirea Înaintemergătorului său. Deci Sfinţii Părinţi amărându-se pentru palma Sfântului Nicolae, i-au luat omoforul arhieriei. La porunca Maicii Domnului i l-au dat înapoi. De atunci este zugrăvită Maica Domnului şi Domnul Hristos cu omoforul pe icoana Sfântului Nicolae.

Iată deci pasiunea pentru adevăr cum n-au mai avut-o ceilalţi Sfinţi Părinţi !

Tot aici se pot socoti şi intervenţiile energice ale sfântului, când în două rânduri erau condamnaţi la moarte nişte nevinovaţi  şi i-a scăpat. 

Aşa, odată, într-o mare secată, a aprovizionat cu grâu cetatea sa, scăpând-o de foamete.

A scăpat de mizerie şi păcat trei fete sărace, înzestrându-le pe ascuns ca să se poată căsători.

Inima lui de părinte al creştinilor a ars ca o făclie. Poate că şi aici stă o taină a sfinţeniei lui : capacitatea lui de suferinţă, suferinţa pe care o aduna de la toţi, [ceea ce] îi făcea iubirea mai strălucitoare, şi care apoi mai multă suferinţă atrăgea, sporind focul iubirii sale de oameni.

Suferinţa şi iubirea cresc în progresie.

Iată o taină a luminătorilor lumii. Aceeaşi explicaţie o au şi minunile ce le-a făcut Dumnezeu ca răsplată a oamenilor pentru dragostea lor  de marele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni întru sfinţii Săi. Iar marea minune – şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai această lumină a inimii, care nu are hotar mormântul.

Aşa se face că Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire în numele iubiţilor Săi : iubitori de oameni.

sursa:Părintele Arsenie Boca, Seminţe duhovniceşti

Read More