nu prea ştiu ce să Îţi spun în seara asta...
Lacrimile îmi împăiejenesc ochii...
un nod mare mi se opreşte în gât...
Poate ar fi trebuit să vin zâmbind înaintea Ta!
Dar sfinţenia Ta mă copleşeşte!Primeşte îngenucherea mea!
Primeşte rugăciunea genunchiului meu,
a gândului meu, a versului meu...
Doamne, acum nu mă rog pentr mine,
ci pentru tristeţea celor ce îmi sunt ,,aproapele" meu!
Ia-o şi du-o departe de inima lor!
Te rog , Doamne, fă să nu mai fie oameni trişti,
copii trişti, mame şi taţi trişti!
Fă ca să vină seninul mai grabnic !...
Numai atunci voi putea zâmbi şi eu;
când vor zâmbi şi ei! Până atunci oftez cu ei,plâng cu ei, mă rog pentru ei!...
Doamne, iartă-mi neputincioasele cuvinte!
Amin!
0 comments:
Trimiteți un comentariu